duminică, mai 16, 2010

Putea sa fie mult, nimic n-a fost



Ai fi putut sa stai mai mult langa mine. Sa ajung sa ma satur. Sa ajung sa-mi doresc sa pleci. Intr-o buna zi as fi regretat probabil ca nu te-am mai vrut.
As fi vrut sa te am in exces. Sa-mi fie scarba si la auzul numelui tau. Asa cum mi-e scarba de profiterol, gauffres si Cola Zero.
As fi vrut sa am prea mult din tine. Sa te am, sa te stiu acolo, la o aruncatura de bat. Sa te sun si sa-mi raspunzi intotdeauna. Intotdeauna. Sa fiu cat se poate de egoista, sa fiu ca ceilalti. Sa ma multumeasca prezenta ta si de fapt sa nu te folosesc in niciun fel.
M-ar fi consolat insa zambetele impartite in toti anii aia.


Stii cum e cand ai vrea, ai putea si chiar ai face-o, dar mai bine nu? Ei bine, asa e si acum.
Later edit1: Dar tu te-ai gandit, ai zambit, ai zis da, si-ai facut-o. Cel mai misto telefon.
Later Edit2: M-a mancat pe mine undeva sa ma joc pe aici si mi-au disparut mai multe liste de blogg-uri X( :))

Niciun comentariu: