marți, februarie 09, 2010

Maybe I'm addicted


Sunt dependenta. Esti drogul meu de cateva luni de zile. Te iau in functie de starea vremii, in functie de cat de tare vreau sa uit de ceva sau in functie de cat de tare imi tremura corpul de dorinta. Nu te iubesc, dar te vreau. Vreau sa te am si sa fii in tot corpul meu. Vreau sa respir, sa transpir, sa iubesc si sa traiesc prin tine. Vreau. Deci sunt dependenta. De tine. De mainile tale, de buzele tale, de bratele tale, de bataile inimii tale. Sunt intr-o faza in care dependenta imi poate fi fatala.

Dar nu imi este. Sunt un drogat cu temele la zi. Stiu ca te-am luat haotic atata timp, stiu ca m-am folosit de atatea ori de sentimentul asta de placere vinovata si oarecum bolnava, incat stiu, sunt constienta ca trebuie sa ma opresc. Un fel de reabilitare. Drogatii se duc adesea la reabilitare si se mint si mint pe toata lumea din jur ca asta isi doresc: sa scape de viciul asta. Dar nu, corpul nu asta isi doreste! Corpul isi vrea drogul, isi vrea sentimentele si senzatiile inapoi. Vrea sa pluteasca din nou. Medicii i-au spus sevraj, poetii i-au spus dor. Mie intotdeauna mi-au placut mai mult poetii: poezii scriu si acum, pe cand injectii n-o sa fac niciodata in viata mea!


Eu sunt un drogat cu capul pe umeri. Stiu ca sunt dependenta si in momentul in care in urma unui val imens de placere si a unei doze prea mari de tine, voi ajunge la pamant. Am ajuns. Dar mi-am invins teama si am zis: ok, mergem la reabilitare. O sa invat sa traiesc fara dorinta asta bolnava care imi macina tot corpul. Fara trezitul in miezul noptii, transpirata si plina de dorinta. Fara saruturile alea care te storc de orice putere si care iti lipesc stomacul de sira spinarii. Fara mangaierile alea vesnice care imi imoaie genunchii. Fara ochii aia verzi si blanzi care rad doar cand ma privesc plina de dorinta. O sa tremur, o sa ma zbat, o sa urlu si o sa plang. O sa imi amintesc de toate, o sa blestem si o sa te blestem. O sa dau vina pe soarta, o sa vreau macar un sarut mic de tot, o sa zic ca ma multumesc cu putin. O sa ma abtin totusi si o sa tremur si o sa slabesc. O sa ajung o fantoma si niciun medicament nu imi va vindeca inima. Si atunci cand sevrajul va trece si corpul meu te va dori intr-o surdina muta, atunci cand toate testele si toate analizele de pe lume o sa imi confirme ca nu mai sunt dependenta de tine... atunci dragul meu...

Atunci am sa te am din nou... Pentru ca viata este ciclica. Iar eu nu sunt Einstein sau mai stiu eu care mare om mort sa ma apuc sa scriu teorii noi.

Eu sunt doar o biata dependenta de saruturile tale... Si-mi ajung!


So... Maybe I'm addicted...






P.S. Nu mai fac parte din nici un grup al revistei scolii.Se pare ca dirigintele meu "vrea" sa ma pedepseasca,sau nu stiu...Cert e ca mi s-a acrit de tot! Si apropo,daca vrei sa ma ti la scoala capteaza-mi cumva atentia,da-mi de lucru....asa nu prea as avea motiv sa vin la scoala,mai putin pt ca trebuie si vorbe de genu'.

Un comentariu:

Andea spunea...

inspiration of "te-am iubit fraiere!" :))

:P

>:D<

:-$ :-$