duminică, februarie 28, 2010

De umplutura si pt ca nu am somn

Hahaha!
Mi-am citit blogul si mi-am dat seama cat de naiva si idioata sunt! Car de repede ma indragostesc,cat de rapid ofer incredere...
Exemplu :postul acesta
Vb despre Alex,un fost iubit.Tot foarte incantata si naiva,entuziasmata si sigura ca el nu e la fel ca ceilalti,dar se pare ca m-am inselat! A fost la fel,poate mai rau...disparand asa dintr-o data,fara explicatii...
Imi vine sa-mi dau pumni de ciuda!

Noapte buna!

Arata-mi cum sa te iubesc, caci nu mai stiu…

Mi-ar placea sa scriu mai mult, dar recentele evenimente din viaţa mea tumultuoasă ma impiedica . Oricat as dori sa ma descarc, de data asta mi-e puţin imposibil.

E ciudat cum se aseaza lucrurile. Cum ne schimbam drumuri si ni le intersectam ani mai tarziu, atat de diferiti de cum eram. Cu bagaje noi, cu alte ganduri, cu cearcane si puţin mai sifonati de viata Totusi caţiva dintre noi isi mai pastreaza în ochi.. speranta de mai bine.

"Te iubesc" paleste în viaţa adevarurilor dure. Ce-i frumos e sters de tristeti cotidiene si ajungi sa te intrebi de ce. Putin timp.. putin loc.. putin din toate. Tot ce vrei e sa prelungesti momentul. Ma uit in jurul meu la oameni care au facut alegeri de dragul alegerilor, apoi descopera ca puteau fi atat de fericiti.. Dar poate daca nu gustam constant din amaraciuni, uitam sa apreciem fericirea. Poate.

Pasesc cu taria credintei mele în binele care va veni, si zambesc. Pentru ca atunci cand ti se inchid toate usile si geamurile, e timpul pentru noi inceputuri.

Unul dintre el fiind tu .
Lucrurile care-mi plac la tine: Scanteia din ochi, caldura trupului, respiratia ta pe gatul meu ce freamata, atingerea mainii tale, mirosul parului, bunatatea zambetului, puterea din privire, sarutul tau pe buzele mele, trupul tau lipit de mine, dezmierdarea atingerii tale, acel sentiment, sunetul vocii, duiosia imbratisarii, calmul prezentei tale, bataia inimii, promisiunea de maine, splendoarea sarutului, magia mainilor, toate astea si inca…

joi, februarie 25, 2010

In love again?

El ma strangea de mana ca un visator. Era o atingere fina si ma ducea cu gandul la o liniste ce pornea din noi si se extindea in jurul nostru. Cand degetele lui se plimbau printr-ale mele, nu-mi doream decat sa zac pe o canapea alaturi de el in dimineti tarzii, lenese, boeme presarate cu raze de soare . Pasii mei corelati strangerii lui, deveneau mai usori ca si cum calcam pe o iarba nesfarsita si neprihanita. Mai bine zis pluteam detasata in dreapta lui, simtindu-ma imbracata in materiale asemanatoare celor purtate de ingeri, paream in beatitudinea mea rupta dintr-o poveste si aruncata in peisajul acela doar ca sa ii fiu lui alaturi. Zeci de granite depaseam in gandirea universala cand imi era alaturi, iar cand pleca, le mai treceam o data ca să fiu sigura ca o să cunosc mereu drumul acesta pe care il vedeam al nostru.

miercuri, februarie 24, 2010

Gol în minte, gol în suflet, gol în ochii goi, ciudaţi...

Dacă eu îmi doresc ceva, îmi doresc să fiu iubită aşa cum sunt, pentru că eu te pot iubi aşa cum eşti. Sufletul nu se vindecă decât prin iubire, să nu cumva să uiţi asta vreodată.

Dar....

Ne-am obişnuit să trăim în încaperi şi să nu vedem altceva decât ferestrele de lânga noi. Pe măsura ce ne obişnuim, uităm soarele, uităm aerul, iar pentru că nu avem vedere, mai târziu ne obişnuim să nu privim afară.
Ne obişnuim să ne gândim că persoanele apropiate nouă nu vor fi mereu acolo,că suntem ignoraţi tocmai atunci când avem nevoie să fim văzuţi.
Ne pierdem uşor pentru că ne raportăm la ceilalţi. Acum e gri...ca ochii tăi..ca respiraţia mării..ca jegul ce-mi circulă prin vene...

Dacă nu greşim niciodată, dacă nu riscăm şi nu ne aruncăm măcar o dată fară să ne gândim cât de lung e drumul pâna jos, cum să ne aşteptăm să găsim mâinile potrivite pentru inima noastră?Eu una a trebuit sa iau o lovitura zdravana pentru a primi in ajutor mainile prieteniei!



Pentru că aşa suntem noi, o să murim fără să ştim că în afară de fericirea noastră imbecilă mai există şi altceva. Azi sunt supărată. Azi sunt tristă. Puţini dintre noi apreciem ce avem aici, aproape. Batem câmpii şi aberăm aşa, de dragul de a o face. Mă, a dracului viaţa asta.

sâmbătă, februarie 20, 2010

Revedere


S-au vazut intr-o noapte racoroasa de februarie...ea era putin agitata,dar la fel de fermecatoare ca atunci cand s-au vazut prima oara...A alergat spre ea ca un copil,nimic nu mai conta pentru el in acele clipe...parca timpul se oprise si cu toate ca mai era lume in jurul lui...doar pe ea o vedea...
S-a apropiat.Vroia sa-i vorbeasca sa-i spuna cat de mult i-a lipsit in tot acest timp...stateau indragostiti unul in fata celuilat,fara cuvinte,doar priviri
Incerca sa-i spuna prin cate a trecut de cand nu s-au mai vazut,dar nu reusea sa pronunte nici un cuvant ,prea multe se adunasera...nu stia cu ce sa inceapa,cu dezamagirile,cu bucuriile,cu greselile.Prea multe intr-un timp asa scurt.Ea nu mai era asa agitata,se calmase.Isi trimitea valurile spre el stergand din inima lui fiecare neliniste...parca ii soptea: "nu-ti face griji,o sa fie bine..." de cate ori nu mai auzise aceste cuvinte in ultimul timp...dar acum credea in ele mai mult ca oricand...
Cineva il striga:"hai,trebuie sa mergem..."
Se uita la ea...incerca sa-i multumeasca...dar tot ce a putut sa articuleze a fost: "ma voi intoarce"...Ii arunca o ultima privire si pleca...

*Nu te-am uitat,nici atunci nici acum...si nici n-am sa te uit,pentru ca te voi iubi mereu,mai mult sau mai putin,dar vei fi mereu golul din inima mea.

I'm back

Salut!Dupa o perioada in care mi-am neglijat blogul,m-am hotarat ca ar fi timpul sa mai postez ceva.Enjoy!!!

Am invatat ca iubirea e mult mai mult decat se poate spune in cuvinte.
Fie ca mergem in pasi de dans,in pasi de uitare,
de delir sau nu mergem deloc.
Visam in fiecare secunda,cu fiecare regret care se aduna.
Respiram implinire si extaz prin toti porii chiar si cand valurile ne acopera.
Am invatat ca totul merita si regretele nu trebuie tinute inchise.Am invatat ca la final,decat sa ma intreb cum ar fi putut fi mai bine regret,ca am avut curajul sa o fac.


PS:Singura modalitate de a te elibera de ispita este sa-i cedezi.(Iubesc acest citat)

miercuri, februarie 10, 2010

marți, februarie 09, 2010

Maybe I'm addicted


Sunt dependenta. Esti drogul meu de cateva luni de zile. Te iau in functie de starea vremii, in functie de cat de tare vreau sa uit de ceva sau in functie de cat de tare imi tremura corpul de dorinta. Nu te iubesc, dar te vreau. Vreau sa te am si sa fii in tot corpul meu. Vreau sa respir, sa transpir, sa iubesc si sa traiesc prin tine. Vreau. Deci sunt dependenta. De tine. De mainile tale, de buzele tale, de bratele tale, de bataile inimii tale. Sunt intr-o faza in care dependenta imi poate fi fatala.

Dar nu imi este. Sunt un drogat cu temele la zi. Stiu ca te-am luat haotic atata timp, stiu ca m-am folosit de atatea ori de sentimentul asta de placere vinovata si oarecum bolnava, incat stiu, sunt constienta ca trebuie sa ma opresc. Un fel de reabilitare. Drogatii se duc adesea la reabilitare si se mint si mint pe toata lumea din jur ca asta isi doresc: sa scape de viciul asta. Dar nu, corpul nu asta isi doreste! Corpul isi vrea drogul, isi vrea sentimentele si senzatiile inapoi. Vrea sa pluteasca din nou. Medicii i-au spus sevraj, poetii i-au spus dor. Mie intotdeauna mi-au placut mai mult poetii: poezii scriu si acum, pe cand injectii n-o sa fac niciodata in viata mea!


Eu sunt un drogat cu capul pe umeri. Stiu ca sunt dependenta si in momentul in care in urma unui val imens de placere si a unei doze prea mari de tine, voi ajunge la pamant. Am ajuns. Dar mi-am invins teama si am zis: ok, mergem la reabilitare. O sa invat sa traiesc fara dorinta asta bolnava care imi macina tot corpul. Fara trezitul in miezul noptii, transpirata si plina de dorinta. Fara saruturile alea care te storc de orice putere si care iti lipesc stomacul de sira spinarii. Fara mangaierile alea vesnice care imi imoaie genunchii. Fara ochii aia verzi si blanzi care rad doar cand ma privesc plina de dorinta. O sa tremur, o sa ma zbat, o sa urlu si o sa plang. O sa imi amintesc de toate, o sa blestem si o sa te blestem. O sa dau vina pe soarta, o sa vreau macar un sarut mic de tot, o sa zic ca ma multumesc cu putin. O sa ma abtin totusi si o sa tremur si o sa slabesc. O sa ajung o fantoma si niciun medicament nu imi va vindeca inima. Si atunci cand sevrajul va trece si corpul meu te va dori intr-o surdina muta, atunci cand toate testele si toate analizele de pe lume o sa imi confirme ca nu mai sunt dependenta de tine... atunci dragul meu...

Atunci am sa te am din nou... Pentru ca viata este ciclica. Iar eu nu sunt Einstein sau mai stiu eu care mare om mort sa ma apuc sa scriu teorii noi.

Eu sunt doar o biata dependenta de saruturile tale... Si-mi ajung!


So... Maybe I'm addicted...






P.S. Nu mai fac parte din nici un grup al revistei scolii.Se pare ca dirigintele meu "vrea" sa ma pedepseasca,sau nu stiu...Cert e ca mi s-a acrit de tot! Si apropo,daca vrei sa ma ti la scoala capteaza-mi cumva atentia,da-mi de lucru....asa nu prea as avea motiv sa vin la scoala,mai putin pt ca trebuie si vorbe de genu'.

sâmbătă, februarie 06, 2010

Ganduri normale - nevoi speciale!

Nici eu ! Nici măcar eu..

Viaţa mea e un haos total. Am încercat sa îmi fac ordine în sentimente,gânduri şi în general in viaţa.Însa făra succes. De la un timp numai am somn, am niste insomnii groaznice,care vin la pachet cu migrenele de a doua zi. S-au dus zilele când dormeam 16-17 ore ,ma trezeam,mancam şi mă culcam la loc..Acum câteva zile am avut o falsă împăcare cu mine. Şi cum nimic nu durează,am primit lovitura de graţie.Trecem peste..

Mă gandeam ca barbatul perfect este acela care stie sa spună Nu. Care să moară pentru iubita sa, dar care ar vrea sa o ucidă ..

Trebuie sa imi avortez gândurile de genu. Nu au nici un folos.

miercuri, februarie 03, 2010

luni, februarie 01, 2010

Februarie

Nu am cafeaua langa mine sa incep ziua cum se cuvine,insa nu e timpul tarziu,

Cu tine pot face ce vreau,corect?

Imi pot permite poate un sejur la mine in pat cu iubitul meu pe 14,

Lenevind si alintandu-ne la razele tale lenese de soare.

Sau poate as prefera chiar azi sa ies pe balcon cu patura de lana savurandu-ti

Mirosul.

Stii,mie nu-mi place sa uit,si iarna asta a fost parca rupta din povesti.

Am toate cele 4 zane aproape si obstacole,vrajitori si capcauni la fiecare pas.

Dar nici macar focul Dragonului nu-l impiedica pe Print sa ajunga la mine.

Doar s-a inventat zapada!!

Te rog Februarie,fa-ma sa te pun in rama,esti cel mai indragostit dintre toti,

Insa sper ca de data asta sa faci alegerile corecte.

Sa-ti vand un pont?

Lui Martie ii plac tare mult crengutele de brad impodobite cu putina zapada si dragoste.

Adora sa ii canti din suflet “Vine,vine Primavara”

Si chiar si-ar dori sa-i pregatesti cafeaua,nu uita: o lingurita de prospetime si una de nou.

Sa nu uiti s-o aduci acasa la 00:00 pe 28!!

Si nu uita: nu ai intotdeauna nevoie de un motiv pentru tot ceea ce faci.